sâmbătă, 29 martie 2008

LACRIMI PENTRU ANIMALE



In ziua de vineri am simţit toată durerea Universului în sufletul meu. A început cu un mail de la Ed. For You în care eram rugaţi să semnăm o petiţie pentru salvarea unui animal şi în care se făcea trimitere la nişte imagini extrem de dureroase despre înfometarea şi însetarea unui animal, până la moartea lui. Prin asta s-a vrut o operă de artă...nu mă simt în stare să scriu mai mult despre asta....cine doreşte poate să contribuie la salvarea unui animal, semnând petiţia aici

De parcă nu era suficientă durere în sufletul meu, pe seară primesc pe mess un link cu trimitere la tragedia unei studente accidentate în timp ce trecea coloana lui Tăriceanu, iar poliţia nu făcea nimic pentru ea...

...Si tot în acel blog dau peste o altă tragedie, mai covârşitoare prin imaginile video de groază, în care apăreau animale jupuite de vii, pentru blană, în China...câtă suferinţă!

Iubesc oamenii, animalele şi toată creaţia şi în ciuda cunoştinţelor mele legate de spiritualitate, astfel de tragedii mă îndurerează profund. Sper ca aceste lucruri să se schimbe, dar pentru asta schimbarea trebuie să înceapă din interiorul fiecăruia..."fii tu schimbarea pe care doreşti să o vezi în lume"- Gandhi

vineri, 21 martie 2008

Un ZâmbetZen


Vin şi eu cu începutul şi vă ofer un ZâmbetZen

Iată, m-am mobilizat şi am început să-mi creez blogul, în ideea că am ceva de spus celor care caută răspunsuri la întrebări despre o altă realitate de care nu toată lumea e conştientă. Partea frumoasă e că se vorbeşte din ce în ce mai des despre o altă realitate, conştiinţa oamenilor a început să se trezească, iar nivelul vibraţional al planetei fiind în ascensiune (presupun că este în ascensiune).

Nu ştiu cum aş putea numi ceea ce mi s-a întâmplat după vârsta de 22 de ani, poate predestinare, căci paşii mi-au fost îndrumaţi într-o direcţie pe care nu am ales-o conştient, ca şi cum o forţă nevăzută mă ghida. Chiar dacă am spus predestinare nu cred într-un destin implacabil, ci mai degrabă într-un destin pe care ni-l putem modela singuri în măsura în care dobândim echilibru interior. Cum e posibil să existe amândouă? Este cam aşa: predestinarea ţine de faptele noastre din trecut (vieţile trecute), iar viitorul ţine de ceea ce facem în prezent, cu alte cuvinte, cum îţi aşterni aşa dormi.

În anul 1990 am luat cunoştinţă despre o lume necunoscută până atunci pentru foarte mulţi, în care se vorbea despre maeştrii spirituali, iluminare, eliberare, energii, yin-yang, naturism, etc, care mi-a trezit o foame de cunoaştere existentă şi în prezent. Au urmat ani de căutări pe plan spiritual, cu bune şi rele, cu experienţe din care am învăţat şi care m-au transformat, cred eu , într-o fiinţă cu vederi mai largi. Nu am vrut să spun mai bună, căci buni suntem cu toţii, doar faptele noastre sunt mai bune sau mai puţin bune.

În 2002 am avut şansa să fiu iniţiată în reiki şi pentru că aveam experienţă legată de animale, persoanele care mă cunoşteau au insistat să le tratez prietenii necuvântători cu noua metodă învăţată. Rezultatele au fost peste aşteptări. Au fost şi nereuşite , definite ca un complex de împrejurări ce nu a permis ca vindecarea să se realizeze.

În afară de pasiunea pentru animale mai am si altele care se leagă una de alta, dar acum aş vrea să amintesc de pasiunea mea pentru feng shui care a început în anul 1997, când au apărut primele cărţi de profil. La începutul anului 2005 am urmat un curs de feng shui cu maestrul Teodor Vasile, care mi-a adus multe informaţii menite să-mi umple golurile create prin studiu autodidact, iar în 2007 îmi completam studiile în domeniu, urmând un curs cu maestrul Raymond Lo din Hong Kong.

Despre aceste pasiuni ale mele şi experienţa mea legată de ele am să vorbesc în articolele viitoare.

Înainte de a încheia, vreau să dau o mică explicaţie despre nik-ul meu ZâmbetZen. Îmi plăcea foarte mult acest nik „zâmbet”, doar că uitându-mă pe net am găsit foarte mulţi zâmbăreţi. Nu am renunţat la Zâmbetul meu şi am găsit soluţia salvatoare în aceleaşi căutări pe net, dând de cartea lui Henri Brunel- ZÂMBETE ZEN ( pe care m-am grăbit să o cumpăr) şi astfel am adus o completare la zâmbet, în încercarea de a-l face unic. Cu această ocazie am descoperit că mă atrage zen-ul...

Ca să fiu în concordanţă cu începutul acestui articol voi încheia tot cu un ZâmbetZen preluat din cartea lui Henri Brunel :

Un maestru zen a fost invitat la televiziune. Emisiunea era în direct. Pe platou, în culise, la regie era o adevărată efervescenţă...moderatorul agitat, înainte de începerea emisiunii îi şopteşte maestrului zen:

- Nu sunteţi prea nervos, cu toată agitaţia din jur?
-
Nu, a răspuns liniştit maestrul zen. În afara acestei agitaţii, totul este calm.
Sub spuma de la suprafaţă, adâncul apei este liniştit.
Ca spiritul celui trezit.




Blogger template 'Purple Mania' by Ourblogtemplates.com 2008

Jump to TOP