joi, 21 august 2008

Un adăpost pentru cai ce are nevoie de sprijinul nostru


S-au sacrificat pentru noi. Pe spatele lor s-a făcut istoria! Războaiele au trecut dar ei au rămas să tragă pentru noi. Din greu, până la moarte! La cheremul unor oameni care nu au inimă de oameni. 14 cai chinuiţi au avut noroc, sunt acum într-un adăpost. Au nevoie de ajutorul nostru!

Fără ei, oamenii n-ar fi cucerit lumea. Fără ei, n-am fi stăpânit pământul. Fără ei n-am fi ajuns la civilizaţie. Au fost lângă noi dintotdeauna.

Ochiul stăpânului îngraşă vita, spune un vechi proverb românesc, iar starea unei necuvântatoare se poate cunoaşte şi după "bunăvoinţa" inimii celui care are grijă de ea. În adăpostul de la Tei-Toboc, din Bucureşti, am întâlnit tot felul de cai: tineri, bătrâni.

În ochii lor se vede trecutul. Se citeşte durerea. Fiecare cal are o poveste dureros de adevărată. A fost umilit, pus să muncească din greu iar când n-a mai putut a fost alungat.

Au fost bătuţi, au fost chinuiţi ca hoţii de cai. Numai ei ştiu câte au pătimit dar au pătimit mult. Numai ei ştiu ce amintiri au, dar ochii lor spun totul. Şi ei sunt copiii lui Dumnezeu.

Dacă n-ar fi fost câţiva voluntari, câţiva oameni cu inimă bună, căluţii din povestea noastră ar fi fost mâncaţi de câini. Oameni cu suflet i-au cules din preajma morţii şi vor să-i facă să trăiască şi să le insufle iarăşi dragostea şi încrederea.

La adăpostul de la Tei-Toboc, aceste fiinţe suferinde au nevoie de iubire şi afecţiune. Şi de încă ceva, extrem de important. Adăpostul care le alină rănile are nevoie de o bază legală, clară şi competentă.

Echipa "Poveştirilor" a fost la Primăria Capitalei şi a cerut ajutor în numele cailor de la Tei-Toboc. Am obţinut promisiuni pentru prietenii noştri, ca să reparăm răutatea unor oameni. Ca să-i învăţăm să ne iubească din nou şi să aibă încredere în noi!

Vom vedea daca primăria se va ţine de cuvânt. Noi sperăm că iubitorii de animale nu au privit nepăsători reportajul nostru şi măcar câţiva dintre caii chinuiţi îşi vor găsi un stăpân, vor avea o viaţă mai blândă.

Articol preluat de pe acasa tv unde puteţi urmări şi un filmuleţ cu imagini din adapostul de cai.

vineri, 15 august 2008

Înţeleptul Sau şi puterea simbolurilor feng shui


Am dat peste o statuetă din lemn, rătăcită într-o debara, ce reprezenta un înţelept din China, pe nume Sau, simbol al sănătăţii şi longevităţii. Lemnul era crăpat la bază pe inălţime şi iniţial am vrut s-o arunc, dat fiindcă nu ţin cioburi, dar nu m-am îndurat s-o duc la gunoi. Am pus-o pe birou şi de fiecare dată când eram la calculator i-am simţit puterea. Privirea îmi era atrasă de ea, dar chiar dacă nu o priveam tot îi simţeam vibraţia. Apoi am început să am anumite stări în care îmi puneam nişte întrebări metafizice la care am început să înţeleg răspunsul intuitiv. Am conştientizat ce mi se întâmplă şi am făcut legătura cu spiritul statuetei.

Această experienţă m-a ajutat să văd cum funcţionează simbolurile şi implicit obiectele feng shui... continuare

miercuri, 13 august 2008

Tratamente naturiste pentru animale

Am vorbit despre terapia pentru animale, e drept ca nu am spus tot şi voi căuta să revin şi cu alte informaţii.

Există soluţii naturiste eficiente şi în cazul animalelor, iar pe unele le-am folosit cu succes pe vremea când nu eram iniţiată în reiki.

În anii 90, una din căţeluşele mele de talie mare, a mâncat zugrăveală şi vopsea. În scurt timp s-a umflat ca un balon şi arăta ca un shar pei. Shar pei este o rasă de câine cu riduri, ca în reclama pentru nu stiu ce cremă. I-am dat o pastilă sau doua de Margosa. A trecut mult timp de atunci şi nu mai stiu exact. Până a doua zi s-a dezumflat.

Kim

Tot în aceea perioadă am găsit un căţel de aproximativ 6 luni, complet paralizat. Doctorii au propus să-l eutanasieze, că nu va merge niciodată. Am cumpărat un cărucior de piaţă şi un ham şi-l duceam la joacă împreună cu celălalt câine al meu. Văzândui pe ceilalţi, a început să facă şi el efort să stea în picioare şi să meargă. Şansa lui a fost că în acea vară am mers în iunie şi august la mare. L-am pus să înoate, ţinându-l de ham (se ducea la fund ca bolovanul dacă nu-l ţineam), apoi îi făceam masaj cu nisip cald pe coloană şi pe picioare. Am fost trei ani la rând cu el, dar rezultatele s-au văzut după prima ieşire la mare. S-a recuperat 90 % , mersul fiindui legănat, iar picioarele au rămas cu o anumită rigiditate. După un an şi jumătate a putut să urce şi scările. Cred că un rol important în recuperare l-a avut şi vârsta fragedă. Aceasta a fost povestea lui Kim.

Ursu

Demodecia am tratat-o cu decoct de plante medicinale în amestec cu argilă. Am folosit mult pelin şi alte plante pentru afecţiunile pielii. Când ieşeam cu căţelul la joacă, îl udam cu acest amestec (era vară) şi în două săptămâni blana lui a crescut în locurile afectate. Nu a recidivat. Cu altă ocazie, după o confruntare cu un câine lup, a fost sfâşiat, rămânând o bucată de piele fără blană, mare cât o palmă. Sub bucata de blană îi puneam o pastă de argilă, care a ajutat la cicatrizare fără să fie nevoie de copci şi drenă. După două săptămâni era complet refăcut. Poveştile lui Ursu.

Sănătate maximă tuturor!

sâmbătă, 9 august 2008

Revenire

Am revenit după o absenţă motivată. Îmi cer scuze celor ce aşteptau mai multe informatii despre terapia şi tratamentele pentru animale. Ştiu că se simte nevoia de informaţii în acest domeniu, de aceea voi încerca să nu-mi mai dezamăgesc cititorii.

După plecarea mamei în alt plan, în mai, nimic nu mai avea importanţă pentru mine, de aceea nu am mai putut să scriu şi nici să citesc ce au scris alţii. Un motiv în plus a fost faptul că am avut o vară aglomerată şi mai puţin timp de stat pe net. Cred că a venit timpul să fac unele modificări în program şi să fiu alături de cei ce au nevoie de ajutorul meu.

Multă sănătate şi bucurii tuturor!

Blogger template 'Purple Mania' by Ourblogtemplates.com 2008

Jump to TOP